Deși situat într-o zonă cu un potențial economic și turistic extraordinar, la granița cu Ucraina și la 70 km de granița de vest, cu un relief deosebit, județul Maramureș este unul izolat. Vorbim de o deconectare de la culoarele naționale și europene de transport și de investiții în economie și turism sub nivelul de atractivitate.
Cauzele sunt multiple și converg spre lipsă de strategie, interes și viziune de dezvoltare din partea autorității publice. Spre exemplu, dacă luăm în calcul doar modernizarea rețelei de drumuri județene, o componentă importantă în dezvoltarea socio-economică, cu impact major asupra industriei de turism, din 850 km de drum județean putem vorbi de modernizarea a doar 80 de km. Traversarea județului de la sud la nord rămâne o problemă nerezolvată. Timpul mediu de a ajunge de la Baia Mare la Borșa este de aproximativ 2h40min. O problemă este și lipsa unei legături rutiere sau feroviare bine dimensionate cu Ucraina.
Activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare, cele care dau măsura valorii potențialului uman stabil dintr-o zonă, sunt foarte slab dezvoltate, în contradicție cu ceea ce reprezentau aceste activități în jurul anilor ’90. Față de 2007, numărul angajaților din sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare a scăzut cu 81,6%.
O parte pozitivă, care trebuie exploatată prin conectivitatea cu alte domenii, este cea a produselor tradiționale atestate, unde județul ocupă un loc pe podiumul național. Corectarea deficiențelor din infrastructura rutieră, sprijinirea, prin proiecte, a turismului, rezolvarea problemelor cu impact asupra mediului și încurajarea și susținerea inițiativelor pentru ameliorarea stării de sănătate a cetățenilor vor reprezenta o parte dintre prioritățile mele din poziția administrativă de la nivelul Consiliului Județean.
*****
1) Construirea de parcuri industriale în județul Maramureș
Maramureșul este singurul județ din zonă care nu dispune de un parc industrial. Administrația județeană trebuie să se concentreze pe înființarea unor astfel de parcuri atât în zona de nord cât și în cea de sud a județului. Propun înființarea la nivelul județului, cu Consiliul Județean acționar majoritar, a unei societăți, MARATEH (combinație între Maramureș și Tehnologic) care să gestioneze construcția unor parcuri industriale și tehnologice. Este o soluție pentru atragerea unor investitori și crearea de noi locuri de muncă, care ar stimula concurența și ar duce la ridicarea nivelului de salarizare. În privința ultimului aspect, Maramureșul se situează pe unul dintre locurile codașe în privința valorii câștigului salarial mediu net. În anumite proiecte, de exemplu crearea unui parc științific, ar putea fi atrase autoritatea municipală (sau alte autorități locale) și Centrul Universitar Nord.
Costul unui astfel de parc necesită investiții importante, dar ai la dispoziție sume europene. Ultimul parc construit de CJ Cluj, Tetarom IV a avut valoare de proiect de 54,9 milioane de lei, din care 34,9 milioane a fost finanțare nerambursabilă. Suprafața parcului este de 850.000 de metri pătrați, mult peste ceea ce are nevoie județul în acest moment,
Obiectivul înființării unor astfel de parcuri îl reprezintă:
– construirea unei infrastructuri de afaceri pentru dezvoltarea economică, locală și regională
– furnizarea unor servicii de top pentru mediul de afaceri
– susținerea tehnologiilor și industriilor inovatoare
– încurajarea cercetării și dezvoltării înaltei tehnologii
– locuri de muncă care să păstreze persoanele tinere în județ
2) Dezvoltarea Aeroportului Internațional Maramureș pe segmentul de persoane și cargo
Din 2021, conform unei norme europene, aeroporturile nu mai pot fi finanțate de la bugetul public. Pentru a exista, Aeroportul Maramureș trebuie să se autofinanțeze. Necesarul de funcționare este de aproximativ 1,1 milioane de euro anual. Venitul aeroportului per pasager este cu puțin peste 1 euro. Asta înseamnă că pentru a se finanța traficul aeroportuar ar trebui să fi de aproximativ 1 milion de persoane anual. Cifra nu este imposibil de atins, dar pentru asta este nevoie de investiții pentru a crea alternativa la aeroportul din Cluj. Traficul la nivelul lui 2019 pe aeroportul clujean a depășit 2,9 milioane de pasageri. O parte pot fi aduși spre aeroportul de la Tăuții.
Zona Cargo este soluția ideală. Dezvoltarea investiției celor de la UAC în zona aeroportului a creat o imensă oportunitate. Zona Cargo ar putea fi alimentată și de parcurile industriale care trebuie create în județ. Aeroportul are avantajul poziționării în apropierea Haltei Bușag. Aceasta ar putea deveni un punct de descărcare/încărcare a materiilor prime sau produselor finite venite pe calea ferată din județele Cluj, Bihor sau Satu Mare. Clujul are nenumărate parcuri industriale care pot folosi aeroportul băimărean.
3) Implicarea și susținerea unor proiecte de parcuri eoliene
Consiliul Județean, prin departamentul de proiecte, în colaborare cu unele UAT-uri va realiza un studiu pentru a identifica zonele în care pot fi construite parcuri eoliene. Studiul ar fi folosit pentru atragerea investitorilor de pe piața de energie. Contractele de parteneriat încheiate între UAT-uri și investitori vor aduce beneficii autorităților, care vor câștiga și prin taxe și impozite.
4) Creșterea gradului de conectivitate și a coeziunii teritoriale interne
Conectivitatea redusă cu regiunile învecinate din Ucraina este o problemă majoră pe care o are județul. Granița comună cu Ucraina se întinde pe o distanță de peste 100 de km. Cu toate acestea, există un singur punct de trecere a frontierei, la Sighetu Marmației, pe un pod cu o singură bandă pe sens. Din această cauză, relațiile de cooperare și de transport cu vecinii ucrainieni sunt aproape inexistente. Punctul de frontieră se pretează doar la micul trafic transfrontalier. Este nevoie și voi susține construirea unui pod cu 4 benzi, care va deservi traficul greu și ușor. În paralel trebuie dezvoltat transportul pe calea ferată.
Printr-o politică susținută de lobby este necesar a determina Guvernul României să includă în Masterplanul de transport construirea unui tunel care să traverseze Munții Gutâi pe traseul DN18. Conform standardelor de cost din anul 2018 elaborate de Ministerul Transporturilor, execuția unui km de tunel rutier costă 31,04 milioane de euro. Lucrarea poate fi finanțată aproape integral din fonduri europene. În România este o inerție în a ocoli astfel de construcții. Țara are sub 2 km de tunel, în timp ce Ungaria, al cărei relief se pretează mai puțin la astfel de construcții, are un număr dublu de kilometri de tunel.
Master Planul General de Transport al României pentru anul 2030, care cuprinde investițiile prioritare în domeniu de la nivel național, prevede următoarele investiții în domeniul rutier pentru județul Maramureș:
– Construcția Drumului Expres Turda – Baia Mare – Satu Mare – Petea (320 km, 2.124 mil. Euro) – termen de execuție 2030-2032;
– Modernizarea Drumului TransRegio Bistrița-Salva-Moisei-Cârlibaba (203 km, 205 mil. Euro) – termen 2024-2025;
– Modernizarea Drumului TransEuro Iacobeni-Borșa-Sighetu Marmației-Negrești Oaș (235 km, 197 mil. Euro) – termen 2024-2025.
5) Turism de calitate și de substanță
Maramureșul este în prezent una dintre destinațiile turistice cele mai populare și cele mai frecventate din România. Resursele turistice naturale ale județului sunt diversificate și cuprind arii naturale protejate, o zonă montană extinsă, lacuri naturale cu apă dulce și sărată, păstrăvării, cursuri de apă, păduri, resurse agricole și vitipomicole etc., care permit practicarea unor forme diversificate de turism. Există numeroase resurse turistice materiale (biserici de lemn, monumente istorice, arhitecturale și arheologice, mănăstiri și schituri) și imateriale. Cu toate acestea, durata medie a sejurului este de sub două nopți cazare/turist, ceea ce califică județul ca fiind unul de tranzit. De aici și cifrele mici ale ponderii industriei turistice în PIB-ul județului, care este de aproximativ 2%.
Propun constituirea unor Asociații Intercomunitare de Dezvoltare (ADI) în turism, care în felul acesta pot să atragă sume europene sau naționale pentru investiții în domeniu. Acestea se vor asocia pe zone în scopul de a promova zona, a marca trasee, a construi locuri de popas și vor crea diverse evenimente care să atragă și să rețină turiștii mai multe zile. De exemplu, pot fi create sate de vacanță zonale, cu case tradiționale în care să se asigure cazare, dar și cu spații în care să se practice meșteșuguri tradiționale. Aici se vor organiza periodic brunch-uri la care să participe turiști din afara județului sau doritori din județ. De contravaloarea taxei, turiștii vor putea degusta produsele expuse. Aceste evenimente vor fi cuprinse într-un program turistic al județului și se vor bucura de promovare. Prin aceste brunch-uri vor fi promovate produse gastronomice locale și artizanale neculinare.
Elaborarea unei strategii inter-regionale pentru turism integrat, în colaborare cu județele vecine. Avem, de exemplu, obiective comune cu județul Suceava în ceea ce privește turismul cultural-religios. Un circuit cutural-istoric având ca punct de plecare Memorialul Sighet în care să fie integrate casele memoriale ale victimelor regimului comunist din zona Maramureș – Sălaj care au suferit în Închisoarea de la Sighet sau au contribuit la realizarea Marii Uniri.
Asocierea Consiliului Județean cu Primăria Rona de Sus într-un proiect privind modernizarea și redeschiderea băilor sărate de la Coștiui.
6) Finalizarea SMID și curățarea județului de haldele de steril
Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor este un proiect aflat în implementare la nivelul județului cu o valoare de 64 milioane de euro, din care 85% este contribuția UE. Valoarea investiției a urcat cu fiecare an de întârziere a investiției, sume suportate din buget, care nu sunt eligibile. De exemplu, în bugetul pe 2019, CJ a cuprins suma de 5.209.850 de lei, pentru fazarea SMID. La aceasta s-au adăugat sume suplimentare de peste 3 milioane de lei, acordate Primăriei Fărcașa, pentru lucrări perimetrale. Lipsa operabilității proiectului a creat dificultăți majore în ceea ce privește gestionarea gunoiului menajer de pe raza întregului județ.
Având în vedere că terminarea Depozitului ecologic de la Sârbi depinde de stabilizarea terenului, pentru care nu s-a oferit încă o soluție cu grad mare de garanție, propun, în urma unor studii de cost, relocarea proiectului. În plus, având în vedere și interesul UE, de a avea un proiect funcțional care să rezolve problemele de mediu și nu de a aplica amenzi, consider necesară o updatare a proiectului, prin care să se asigure un grad mai mare de reciclare, în paralel cu obținerea de energie din materialele nereciclabile. Creșterea gradului de reciclare se va face în două faze: a) la sursă, prin introducerea unui sistem de colectare cu card pentru gunoiul amestecat și pentru gunoiul biologic; b) la depozit, prin înmulțirea metodelor de sortare. Energia se poate obține prin cogenerarea gazului, obținut în urma fermentării anaerobe, în energie electrică și termică.
Deși nu are un rol direct în gestionarea haldelor de steril, a iazurilor de decantare sau a siturilor contaminate, Consiliul Județean trebuie să fie un factor activ în a impune găsirea unor soluții corecte. Acolo unde siturile contaminate aparțin de comunități locale, Consiliul Județean va veni cu know how pe partea tehnică (asistență scriere proiect, legislație, avize). În celelalte cazuri, la nivel de executiv, Consiliul Județean va insista pe lângă ministerul economiei să aloce banii pentru ecologizare. Nu trebuie omis faptul că unele dintre aceste halde au un conținut important de metale prețioase, care pot fi extrase respectând normele de mediu. În momentul în care se semnează contracte de exploatare, ecologizarea haldelor trebuie să cadă în sarcina firmei care face exploatarea.
În „Raportul de inventariere și inspecție vizuală a haldelor de steril și a iazurilor de decantare de pe teritoriul României”, întocmit în septembrie 2017 de Secretariatul Tehnic, Direcția Resurse Umane din Ministerul Economiei, Maramureșul figurează cu 180 de halde de steril (locul doi la nivel național, după Suceava) și 17 iazuri de decantare (cele mai multe din țară). Nouă dintre halde sunt declarate instabile, în raport. Apa acidă și praful care se ridică de pe aceste obiective sunt un real pericol pentru populație.
7) Reducerea finanțării diverselor festivaluri și orientarea sumelor către construirea de toalete la unitățile de învățământ
Anual, Consiliul Județean Maramureș alocă peste 6 milioane de lei pentru diverse festivaluri și serbări comunale. În cea mai mare parte, banii ajung la clientela politică, oamenii din jurul actualei administrații fiind cei care câștigă contractele pentru scenă, publicitate, producție video sau intermediere artiști. Mai mult, Ansamblul Național Transilvania, instituție finanțată din bugetul județului, prestează servicii contracost în cadrul acestor evenimente susținute, în cea mai mare parte, din banii județului.
Propun finanțarea unui număr limitat de astfel de evenimente (10), alese în baza unor criterii clare: vechimea sărbătorii, valoarea culturală, impactul național/zonal/județean, cota de cofinanțare a autorității locale etc. Suma economisită ar fi în jurul a 3 milioane de lei. Aceasta se poate suplimenta cu fondul de rezervă aflat la dispoziția Consiliului Județean (3 milioane de lei în 2019), bani care sunt împărțiți, în cea mai mare parte, fără a respecta caracterul special al acestor sume.
Banii rezultați propun să fie alocați către comunitățile locale, cu destinație modernizare grupuri sanitare. În Maramureș există azi 40 de unități de învățământ care au încă toaletele în curte, fără să fie racordate la apă sau canalizare. Două dintre acestea sunt în mediul urban, 38 sunt în mediul rural. Consiliul Județean, împreună cu autoritățile locale, trebuie să se ocupe cu prioritate de rezolvarea acestei situații.
O altă destinație a acestor sume ar fi către premierea elevilor cu rezultate foarte bune la învățătură. CJ are un fond de premiere cu această destinație, dar el trebuie crescut anual. CJ ar putea acorda burse de studiu, pentru elevi cu situație materială precară.
8) Sistem de sănătate eficient și apropiat de cetățean
Conducere unică pentru toate spitalele aflate în subordinea Consiliului Județean și regândirea organigramei, prin reducerea funcțiilor auxiliare. S-ar economisi anual sume importante care vor fi direcționate pentru îmbunătățirea condițiilor de tratament și îngrijire ale bolnavilor.
Cabinete de medicină de familie în fiecare localitate, dotate cu aparatură minimă. Este o mare problemă la sate lipsa cabinetelor de medicină de familie. Multe dintre persoanele în vârstă nu au posibilitatea să apeleze la consultații preventive din cauza distanțelor pe care le au de parcurs până la cabinetul medical de centru de comună. Un astfel de program nu este deloc costisitor și ar avea efecte pozitive. Programul se va desfășura în parteneriat cu administrațiile locale.
9) Centru de legume și fructe cu camere cu atmosferă controlată
Consiliul Județean va realiza întreaga investiție care prevede construcția halei, dar și linia de sortare, procesare, echipamente frigo și transportul produselor. Administrarea centrului va fi făcută de o societate comercială unde Consiliul Județean va fi acționar unic. Centrul va fi un loc unde producătorii agricoli pot veni cu legumele pentru a fi colectate, sortate și depozitate. Un astfel de centru, construit pe 1,1 ha, cu tot cu dotare, ar costa aproximativ 5 milioane de euro. Centrul ar putea fi construit lângă Arieșul de Pădure, pe un teren aflat în raza comunei Recea, acolo unde CJ are o suprafață de teren de 20 ha, aflată în paragină. O parte din această suprafață CJ ar vrea să o pună la dispoziția operatorului de salubritate, pentru a face o groapă temporară de gunoi, echivalentă cu cea de la Baia Mare. Sunt împotriva acestei soluții, care ar bloca pentru o perioadă nedeterminată întreaga zonă.
10) Irigarea unor zone cu potențial crescut pentru agricultură
Una dintre marile probleme ale agricultorilor este reprezentată de lipsa infrastructurii rețelelor de irigații. Lunca Someșului este o zonă în care un astfel de sistem poate fi creat. Un sistem de canale de irigații, empiric, a existat în zona Mireș. Sursa apei poate fi râul Someș sau pânza freatică, existând pe toată această suprafață rezerve importante în pânza freatică. Există un program național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, în valoare de peste un miliard de euro, pentru perioada 2016-2020, care a fost destinat reabilitării infrastructurii principale de irigaţii din domeniul public al statului. Propunerea mea este de constituire a unei asociații în care Consiliul Județean să fie lider, care să vină cu un plan de dezvoltare și cu un proiect pentru crearea unui sistem de irigații (stații de captare și pompare, canale de aducțiune și distribuție, construcții hidrotehnice).
11) Modernizarea infrastructurii rutiere județene
Din 850 de km de drum județean avem reabilitați aproape 80 de km. La acest moment sunt semnate contracte și se află în execuție (DJ 182 B finalizat deja, 14,3 km, PNDL) modernizarea a aproximativ 160 km de drum județean. Finanțările sunt în mare parte prin PNDL, pentru 101 km, și finanțare europeană pentru proiectul Drumul Nordului 72 km. Prima prioritate este finalizarea acestor proiecte, aflate în întârziere, pentru care s-a luat un credit de 70 de milioane de lei (sumele sunt pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile și prevenirea întârzierii la rambursare, care ar duce la oprirea lucrărilor).
Până în 2024 voi susține finalizarea reabilitărilor pentru minim încă 100 de km. Sumele necesare, raportate la costul/km al lucrărilor de reabilitare executate până acum, se ridică la 300 de milioane de lei. Tronsoanele pe care le propun spre reabilitare au legătură cu căile rutiere aflate în modernizare: Viseu de Jos – Bocicoiel – Bogdan Vodă (10 km); Țicău – Ulmeni – Sălsig (15 km); DN18 – Vadu Izei- Oncești – Bârsana (13 km); Baia Mare – Săcălășeni – Coaș (11 km); Cavnic – Băiuț – Lăpuș – Târgu Lăpuș. Alegerea sectoarelor de drum modernizate se va face în baza unor studii de trafic. Finanțarea este posibilă din fonduri europene prin POR.
12) Înființarea domeniului schiabil Cavnic – Baia Sprie
Un proiect de substanță care ar transforma cele două comunități într-un pol al turismului de iarnă la nivelul României. Comunicarea între domeniile schiabile se va face printr-un sistem cu telegondolă. Există un studiu de fezabilitate făcut de CJ Maramureș înainte de 2008, dar care a fost ignorat. Îmi doresc ca proiectul să intre serios în dezbatere și să fie supus finanțării din fonduri europene. Am crea doi poli de dezvoltare ai turismului pentru sporturi de iarnă: Borșa, în partea de nord, și Cavnic-Baia Sprie, pe zona de sud.
Din implementarea acestui proiect nu ar avea de câștigat doar orașele Cavnic și Baia Sprie, ci și Baia Mare, care are spații de cazare pentru turiști. Distanța de aproximativ 10 km până pârtiile de la Baia Sprie oferă un avantaj substanțial orașului municipiu reședință de județ.