Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor este un proiect aflat în implementare la nivelul județului cu o valoare de 64 milioane de euro, din care 85% este contribuția UE. Valoarea investiției a urcat cu fiecare an de întârziere a investiției, sume suportate din buget, care nu sunt eligibile. De exemplu, în bugetul pe 2019, CJ a cuprins suma de 5.209.850 de lei, pentru fazarea SMID. La aceasta s-au adăugat sume suplimentare de peste 3 milioane de lei, acordate Primăriei Fărcașa, pentru lucrări perimetrale. Lipsa operabilității proiectului a creat dificultăți majore în ceea ce privește gestionarea gunoiului menajer de pe raza întregului județ.

Având în vedere că terminarea Depozitului ecologic de la Sârbi depinde de stabilizarea terenului, pentru care nu s-a oferit încă o soluție cu grad mare de garanție, propun, în urma unor studii de cost, relocarea proiectului. În plus, având în vedere și interesul UE, de a avea un proiect funcțional care să rezolve problemele de mediu și nu de a aplica amenzi, consider necesară o updatare a proiectului, prin care să se asigure un grad mai mare de reciclare, în paralel cu obținerea de energie din materialele nereciclabile. Creșterea gradului de reciclare se va face în două faze:

• la sursă, prin introducerea unui sistem de colectare cu card pentru gunoiul amestecat și pentru gunoiul biologic;
• la depozit, prin înmulțirea metodelor de sortare. Energia se poate obține prin cogenerarea gazului, obținut în urma fermentării anaerobe, în energie electrică și termică.

Deși nu are un rol direct în gestionarea haldelor de steril, a iazurilor de decantare sau a siturilor contaminate, Consiliul Județean trebuie să fie un factor activ în a impune găsirea unor soluții corecte. Acolo unde siturile contaminate aparțin de comunități locale, Consiliul Județean va veni cu know how pe partea tehnică (asistență scriere proiect, legislație, avize). În celelalte cazuri, la nivel de executiv, Consiliul Județean va insista pe lângă ministerul economiei să aloce banii pentru ecologizare. Nu trebuie omis faptul că unele dintre aceste halde au un conținut important de metale prețioase, care pot fi extrase respectând normele de mediu. În momentul în care se semnează contracte de exploatare, ecologizarea haldelor trebuie să cadă în sarcina firmei care face exploatarea.

În „Raportul de inventariere și inspecție vizuală a haldelor de steril și a iazurilor de decantare de pe teritoriul României”, întocmit în septembrie 2017 de Secretariatul Tehnic, Direcția Resurse Umane din Ministerul Economiei, Maramureșul figurează cu 180 de halde de steril (locul doi la nivel național, după Suceava) și 17 iazuri de decantare (cele mai multe din țară). Nouă dintre halde sunt declarate instabile, în raport. Apa acidă și praful care se ridică de pe aceste obiective sunt un real pericol pentru populație.